Atanasie Nasta (02 11 1912 – 23 12 1996)

Atanasie Nasta

 

02.11.1912 – easti faptu poetlu Atanasie Nasta, hoara Gramaticuva, dit Gârtsie. Muri tu 23 di andreu 1996, Bucureşti.
Pi 2 di Brumaru s-ancljdu 102 anji di la amintarea alu Atanasie Nasta.
Atanasie Nasta (n. 2 noiembrie 1912, Grămăticova, Grecia – d. 23 decembrie 1996, România) : avocat, filolog, scriitor și poet aromân, care a activat în România. Fiul al lui Ion Nasta (iunie 1882- 1951) și al Ecaterinei Nasta (iulie 1885 – septembrie 1976). Acesta este al treilea născut al soților Nasta și unul dintre primii nepoți ai celnicului Teia Nasta. Studiază la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care a absolvit-o în 1935, continuând studiile la Facultatea de Drept pe care a absolvit-o în 1938. În 1940 și-a luat și titlul de doctor în drept, la Facultatea de drept din Cernăuți.
<<Preşedinte al cenaclului “George Murnu” din Bucureşti, Atanasie Nasta s-a născut la 2 noiembrie 1912, în mândra aşezare aromânească Grămăticova, nu departe de lacul Ostrov şi de oraşul Vodena (Edesa). Atanasie Nasta scrie şi în limba literară, ca şi în grai aromân. A publicat poeme în reviste între cele două războaie (sporadic) şi poezii originale, traduceri (din limbile greacă şi bulgară), articole de exegeză aromână. În versurile sale atât de expresie daco-română cît şi aromână, poetul resuscită, nostalgic, universul de suflet aromânesc, în arhaitatea şi simplitatea monumentalităţii lui. Cred că Atanasie Nasta dă glas acestei cu totul particulare realităţi spirituale – ca nimeni altcineva din propria-i generaţie.>> – Un veac de poezie aromână, 1985.


Întribare picurărească
Nă l´iartă – Doamne, aestă întribare
Ţi nă cărti ´nă noapte-ntreagă´n vis:
Cînd aruiesc cupiile di ñil´ioare-
I ma muşeat la tine-n paradis?
´Nă avră cu -añiurizmeca di-nveaste,
Ca ´nă harauă dulţe nă pitrunde-
Ş-birbil´i cîntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un ţer ma limpid ca ună hărvie,
Surin cu isvure ş-cupii di oi,
Cu munţ analţ, ca tru Machidunie –
Ahtare paradis nu e tră noi!
Întrebarea păstorului (transpunere de Hristu Cândroveanu)
Ne iartă Doamne, că te întrebăm,
Dar noaptea toată ne-am tot spus, în vis:
Cînd turmele pe plai ni le purtăm –
E mai frumos la tine-n Paradis?
O boare cu parfumuri de mireasmă,
Precum o bucurie ne inundă,
Privighetorile , o Doamne, cum mai cîntă!
Ci, raiul tău i-o vorbă nenţeleasă…
De nu-i un cer ca munţii noştri-n zori,
Meleag senin, cu şipote, cu oi,
Ca-n Macedonia de atîtea ori –
Rămîie-ţi ţie , nu e pentru noi!

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in adzâ tu istorie and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s