Yizmaciun 1847 – muri Atena omlu di stat Ioan Coletti, faptu tu hoara Siracu

Ioan Coletti Vindicâtorlu (Yeatru) shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icâ 1786 tu armâneasca comunâ Seracu ( Epir – Gartsii) aproapea di Ianina, di tatâsu marli politic shi vindicâtor Nicola shi dadâ-sa Xanti (Santa).
Armâneasca comunâ Seracu iu s -featsi Coletti ari datâ multsâ nvitsats oaminj di shtiintsâ, literaturâ, prmâteftsâ shi politicanj.

Tu eta XVII Seracu ira capitala-a ” Conferetsiljei a comunilor armâneashti ” di partea di ascâpitat a Pindului, tu cari avea 42 di localitâts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000 di sufliti.

Tu Ianina, Coletti lucreadzâ ca yeatru a lji easti doctor particular shi secretar al Ali Pasha di Ianina. Dit unâ situatsii di cari multu amintâ shi s-afirma dinintea- a nai cama mârlor capidanj Armânj, cai cama amânat avurâ mari rolâ tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsâ.
Tu anlu 1822 lja parti la ” Adunarea natsionalâ gârtseascâ “tu Epidaurus cându s- proclamâ indipendentsa- a Eladaljei, la cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la – Adunarea natsionalâ Gârtseascâ – candu ira proclamatâ unâ nauâ constitutsii shi iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria.

Tu anlu 1835 li avea functsiili ca ministru ti lucârli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nâs easti ambasador tu Paris.

Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agârshi arâzga armâneasca, shi nâs zbura pi dialectul di Seracu: “Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec’”. Shi cama nclo dzâtsi “shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots”
**
Se stinge Ioan (Iani/Iannis) Coletti, medic, ministru și Prim-Ministru (1834-1835 și 1843-1847) în guvernul grec din preajma Războiului de Independență al Greciei.

A avut un rol important în viața politică a statului grec și în Războiul de Independență al Greciei. Participă în cadrul Primului Consiliu Național Grec în calitate de reprezentant al Epirului. În ianuarie 1822 devine Ministru de Externe. La sfârșitul anului 1824, în timpul războiului civil , este desemnat responsabil pentru regiunea Rumeliot. I se atribuie conceptul de “Megali Idea” care a reprezentat baza al politicii externe a Greciei până la începutul secolului 20.

În cadrul unei vizite [oficiale], auzind vorbindu-se armânește, declara : “Shi io hiu armân ( Și eu sunt armân).Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec (Și eu vorbesc armânește, dar sunt grec). Shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots (Și familia mea vorbește doar armânește și mă bucur că țin la rădăcinile/originile noastre. Suntem simpatrioți.”

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s