Tache Papahagi – In problema aromana (fragment de conferinta)

       O lectură interesantă și un punct de vedere mai mult decât avizat, asupra a ce a însemnat Tratatul de pace de la București din 1913.

                  Tache Papahagi  – În problema aromână (fragment de conferință)

Dezmembrarea Turciei europene de către efemera coaliție balcanică a avut cel mai dureros răsunet în populația aromânească a Imperiului… Tratatul din București stabilește granițele de state.Aromânii cad în trei state , dintre care unul fictiv: Grecia, Serbia și Albania. De soarta viitoare a aromânilor din Albania nu putem vorbi cât timp va dăinui actuala situație deplorabilă a acestei țări, ai cărei locuitori, albanezii,  sunt cam departe de a concepe noțiunea de stat.

Cu toate acestea, asupra lor trebuie acordată o deosebită atenție. Serbia și-a încorporat aromânii din Macedonia propriu zisă: vilaetele Scopia (Skopje) și Monastir (Bitolia). Deși nici un nour nu s-a ivit până acum pe orizontul româno-sârb, totuși Serbia față de noi nici o dovadă, dacaă nu de menajare promisă, cel puțin de a nu ne face dificultăți culturale și naționale. Cum ea însă se găsește până astăzi în continuă războire, orice învinuire trebuie amânată.

Nu tot astfel stă chestiunea cu regatul grecesc.

 Prin refacerea hărții balcanice, cei mai mulți aromâni se găsesc sub greci, formând astfel adevărate mase compacte, cum ar fi întregul ținut al Tesaliei și al Epirului laolaltă, aflate în perfectă continuitate teritorială. Pe lângă aromânii din Tesalia, încorporați Greciei prin nesocotirea  energicului lor protest  în contra deciziilor congresului berlinez , se adaugă acum și mult încercații aromâni din Epir , din sudul Albaniei , cei din vilaetul Salonic și cei din Meglenia, cu toții formând o populație de peste 500.000 locuitori.

Aromânii tesalioți au avut școală aromânească până la  1882, de atunci n-au nici o școală sau biserică în care să audă  graiul lor părintesc.

De aici nu trebuie conchis că la ei conștiința națională a dispărut. Din contră, în ei purtăm o scânteie a nădejdii unei complete și solide renașteri naționale …. Dar față de persecuțiile sistematice ale autorităților unui stat, un popor amărât în așteptările sale și fără niciun sprijin efectiv, trebuie și e silit să cedeze, dacă nu vrea ca să rămână clasa cea mai de jos a țării pe tărîmul cultural și să fie lipsit, lucru principal
, de orice aspirații la drepturile politice de cetățean…

 În general, chestiunea aromână nu pășește în toată siguranța, sau mai bine zis, ea stagnează, nedumerită fiind asupra soartei ce o așteaptă și devine din ce în ce mai șubredă. Din atâta populație nu ni s-a dat dreptul să avem și noi măcar un singur reprezentant parlamentar.  Acesta este rezultatul politicii duse față de noi.

„În privința  macedo-românilor – a declarat în plin parlament dl Ionel C.Brătianu – erau  trei soluțiuni posibile, cari trebuiau să fie examinate din ajun , iar nu de a doua zi:

  1. Menținerea status-quo, el fiind în acord cu interesele noastre din Balcani, dominațiunea unui stat slab ca Turcia era cea mai avantajoasă.
  2. O autonomie regională care să stabilească  o egalitate de condițiuni pentru toate naționalitățile.
  3. Soluția cea mai puțin favorabilă era ca, împărțindu-se aceste regiuni , noi să obținem maximum de garanții pentru frații noștri. ”

Nici ultima soluție nu s-a obținut cum trebuia. Iată dar unde ne-a adus această condamnabilă și păgubitoare politică.. Suntem dar în dreptul nostru să protestăm  energic în contra acelei  politici  care ne-a tratat ca o marfă de schimb  sau compensații teritoriale. Căci altruismul nostru, manifestat în toată plenitudinea  lui și cu ocazia campaniei din 1913, nu poate degenera în sancționarea pieirii noastre ca neam, pentru niște avantaje ridicole sau pentru diferite combinații diplomatice.

            Protestăm și înfierăm cu blestemul neamului nostru această meschină politică a unora, care ne-a speculat într-un mod odios , întrebuințîndu-ne ca unealtă pentru interese de partid sau interese politice personale.

                                                                       Galați , 25 august 1915

Fragment extras din Caleidoscop aromân vol. 2, Editura Fundației Culturale Aromâne Dimândarea Părintească , București 1999

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in despre armâni and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s