Apărarea limbii aromâne [Armanjlji iutsido iuva]

La sfârșitul lunii noiembrie  anunțam cea mai recentă apariție referitoare la armâni, anume  Armânjlji iutsido, iuva de Nicolas Trifon  . Cartea, așa cum am menționat anterior, reprezintă o analiză excelent documentată referitor la situația armânamei, o călătorie în timp și o analiză obiectivă.

Dintre rândurile pline de istorie, obiectivitate și seminificație, prezentăm azi un extras referitor la necesitatea predării limbii aromâne/armânești în școli. De ce este necesar sprijinul statului-gazdă? Sperăm ca rândurile care urmează să răspundă acestei întrebări și multor altora pe care orice armân și chiar și românii interesați de acest subiect și-le pun.

Apărarea limbii aromâne

-Extras din Armânjlji iutsido, iuva de N. Trifon –

Critica rolului jucat de utilizarea românei literare  (standard) în școlile finanțate de România în Balcani era, desigur, destul de răspândită în mediile aromânești cultivate, dar nicicând formulată direct  și nici asumată în mod public. Ea trebuie înfățișată judecății celor care s-au aplecat asupra problemei, inclusiv printre români. Semnatarul prefeței cărții lui A Hâciu, Simion Mehedinți, o personalitate marcantă în peisajul cultural românesc , o prezintă ca pe o evidență, printr-o singură frază:  „de pildă, în loc să le ajutăm dialectul lor, i-am pus pe copiii aromânilor să citească aceleași cărți ca și în București

Numeroasele lucrări, studii și articole apărute în România cu privire la problema școlară nu evocă aproape niciodată în mod explicit posibilitatea și necesitatea unui învățământ specific aromânesc, datează din primii ani ai regimului comunist din Albania. Documentul propune-în circumstanțe și pentru motive cu totul particulare- o soluție care le anunță, întru câtva, pe cele preconizate în prezent. În aprilie 1948, ambasadorul român de la Belgrad, acreditat și la Tirana, este invitat de Enver Hoxha în regiunea Korçë pentru a  “constata o problemă care nu pare rezolvată sau mai curând prost rezolvată”. Raportul pe care Excelența Sa îl trimite la București este edificator:

„În realitate, se pare că în aceste școli românești aromânii au fost nevoiți să învețe o limbă pe care nu o vorbeau în casă, în familie și de aceea la o întrunire ce a avut loc cu ocazia venirii noastre , a trebuit să terminam recurgând la interpreți, căci altfel nu ne înțelegeam. Ei au uitat românește sau n-au învățat și vorbesc între ei un dialect care mai curând poate fi chiar o limba a lor, cu mult aspect latin-roman, dar cu o alta dezvoltare independentă ți alte influențe în alte medii și împrejurări istorice. Oricum vorbirea lor n-a fost studiată decât din punct de vedere al “românizării”( apropiere de limba română ) și ca urmare ei nu au până astăzi nici alfabet, nici gramatici și nici literatura scrisă. În același timp, albaneza nu are nimic în comun (decât câteva cuvinte iliro-trace, turcești sau slave) cu limba ce vorbesc acești aromâni. Și totuși, culmea: copiii aromâni din oraș (150-170), azi în școală (fostă românească, care și acum și-a păstrat denumirea) învață în limba albaneză, sau mai precis sunt nevoiți  să învețe mai întâi limba albaneză. ”

Autoritățile albaneze i-au promis ambasadorului român înainte de a părăsi țara că acest caz va fi examinat în perspectiva unei “adaptări a învățământului la condițiile existente”, cu ajutorul “eventual al specialiștilor români”, care vor participa la elaborarea a ceea ce este necesar pentru ca “școlarizarea” să aibă loc, “în paralel cu albaneza”, în “limba vorbită și înțeleasă de oamenii din aceste regiuni( aromânii).

Oficialii albanezi nu s-au ținut de cuvânt iar partea română nu a mai insistat. Aproape că nu mai există aromâni unilingvi  iar introducerea cursului de aromână în statele balcanice încă mai pune probleme în prezent, atât pe plan pedagogic, cât și pe cel politic.

[….]

Fără suport instituțional, educațional , mediatic și administrativ, o limbă precum aromâna este condamnată la dispariție; doar într-o logică a salvării și cu o mare doză de voluntarism , nelipsit de contradicții, se poate încerca inversarea tendinței. 

***********

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in cultura and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to Apărarea limbii aromâne [Armanjlji iutsido iuva]

  1. Vasile Roaita says:

    Interesanta opinie. Aici ar fi multe de vorbit dar si de faptuit. Se va sfarsi cum va vrea Domnul.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s