Armanjlji iutsido, iuva – Nicolas Trifon

Nicolas Trifon

Anul 2005. Acum șapte ani se lansa prima ediție, cea în limba franceză a cărții „Aromânii pretutindeni, nicăieri/Armanjlji iutsido, iuva” , titlul de la acel moment fiind “Les Aroumains: un peuple qui s’en va”, scrisă de Nicolas Trifon. Urmare sau nu a acestei apariții, tot în 2005, începe derularea acțiunilor privind solicitarea statului de minoritate pentru armâni.

În 2011, “Les Aroumains: un peuple qui s’en va” este tradusă în limba sârbă de către dna. Lila Cona.

Anul 2012. În data de 23 noiembrie se lansează în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus ediția în limba română , cu titlul actual “Aromânii pretutindeni, nicăieri/ Armanjlji iutsido, iuva”

Deși Nicolae Trifon este el însuși armân/aromân, cartea de față se dorește și reușește să fie o cronică și analiză obiectivă a istoriei tumultoase a armânilor,urmată de Aromâna vorbită la Metsovo de Stamatis Beis și Nomandismului la aromâni de Thede Kahl.

Un aspect demn de menționat este Editura Cartier aleasă de N.Trifon, editură din Republica Moldova, cu deschidere către problemele naționaliste.

Traducerea din limba franceză aparține lui Adrian Ciubotaru.

Duminică, 25 noiembrie, Armanjlji iutsido, iuva a făcut subiectul unei prezentări și  dezbateri privind situația armânilor, la Sutsata Culturală Armânească.

Alături de autor s-a aflat și domnul Dumitru Pasima, cunoscut pentru numeroase lucrări de sculptură, dintre care cea mai cunoscută este portretul autorului de literatură armânească Constantin Belimace.

Dumitru Pasima

Spiritul aromân/armânesc iese la suprafață în situații limită

Tema principală a discuțiilor a reprezentat-o identitatea specifică a armânilor, încă neclar definită și care se conturează în raport cu criteriile naționale.

Adaptarea specifică, oarecum cameleonică a armânilor, reprezintă câteodată și unul dintre dezavantajele armânilor,  această cauză conducând deseori la invizibilitatea lor.

Totodată, situația din România conform căreia armânii sunt acuzați de trădare prin solicitarea statutului de minoritate, pare o repetare a atitudinii grecești față de același subiect.

Referitor la acest subiect, mi-au atras atenția cuvintele domnului Pasima, cu privire la atitudinea oficială față de armâni și care nu trebuie să fie una de privare a identității. Asemeni celorlalte minorități, armânii au nevoie de recunoașterea identității sângelui, ceea ce ar asigura o coabitare , coexistență mult mai bună.

Nicolae (Nicolas) Trifon, născut la București în 1949 locuiește în prezent la Paris, unde obține în 1983 titlul de doctor în libgvistică la EHESS –Școala de Înalte Studii în Științe Sociale – , cu o teză despre „limba de lemn”.

În ceea ce privește situația armânilor, autorul începe să scrie despre acest subiect în 1993 când apare primul său studiu dedicat, respectiv Les Aroumains, un cas de figure national atypique, în 2007 fiind publicat Les Aroumains en Roumanie depuis 1990 : comment se passer d’une (belle-)mère patrie devenue encombrante, în limba română având două intervenții : Unde este Aromânia? (2011) și Despre cumani, români neaoși și alți alogeni, răspuns lui Neagu Djuvara (iunie 2012)

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in apariții editoriale and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

5 Responses to Armanjlji iutsido, iuva – Nicolas Trifon

  1. Vasile Roaita says:

    Toate minoritatile din Romania au si o patrie a lor. Se pare ca doar kurzii nu au patrie, stata, dar se stie ca zona lor este la granitele turco-irakiene-iraniene-siriene.
    Evreii si-au facut patrie desi erau imprastiati mai dihai decat aromanii. Dar aromanii nu sunt evrei si nu vor putea face ceea ce au facut evreii.
    Considerand ca obtin statut de minoritate in Romania, catre care patri isi vor indrepta gandurile si sentimentele aromanii ? Unde va fi patria lor ? In Grecia vorbitoare de limba greaca, in Bulgaria sau Macedonia vorbitoare de limba bulgara, in Serbia vorbitoare de limba sarba, in Albania sau Kosovo vorbitoare de limba albaneza ? Isi trage aromana seva din acele limbi mai sus enumerate ca sa se identifice cu acele popoare si unde sa fie patria lor ?
    Lamuriti-ma si pe mine, mucanul, cum sta treaba.
    Merci.

  2. ctarmanji says:

    Stimate domn,
    Avand in vedere ca armanii (aromanii) sunt deja imprastitati in peninsula balcanica, subiectul statului -mama/de baza este unul delicat. Totodata, statutul de minoritate nu se limiteaza doar la apartenenta de un stat, ci cuprinde si limba,cultura, traditiile.vom reveni cu mai multe detalii in curand. Multumin de vizita 🙂

  3. Vasile Roaita says:

    Abea astept detalii. Nu pentru ca sunt de o parere sau alta ci pentru ca imi plac explicatiile la problemele la care eu nu sunt in stare sa raspund(si nu mi-e rusine s-o recunosc) aceea daca este BINE de pentru aromanii din Romania de a se nominaliza ca o minoritate etnica sau nu.

  4. ctarmanji says:

    Stimate domn,
    Parerea mea este ca intai de toate, cei care trebuie sa (isi) raspunda la intrebarea daca este sau nu bine ca armânii să se nominalizeze drept minoritate etnică, sunt întâi de toate, armânii, iar apoi restul societății. Cred că de când urmăriți acest blog, ați văzut care ar fi în mare parte părerile și nu are rost să le reluăm.
    O zi buna 🙂

  5. Pingback: Apărarea limbii aromâne [Armanjlji iutsido iuva] | esente armanesti ❋ usii armaneshtsa

Comments are closed.