Despre armâni – perspectiva generala

Acceptarea armânilor ca populatie distincta nu este ceva ce a fost inventat in ziua de azi. Pentru mine, la nivel subiectiv a existat dintodeauna, iar din punct de vedere obiectiv poate fi argumentat prin referire la urmatoarele:

–          Primele scrieri despre armâni;

–          Relatia armânilor cu celelalte comunitati;

–          Teoriile ce privesc emergenta natiunilor;

          Formarea statelor-natiune in Balcani.

Procesul de definire ca  si natiune distincta poate dura mai multi ani, insa este unul critic pentru a mentine identitatea etnica a unui popor. Armânii nu inventeaza ceva nou, ci doar trec printr-un process prin care orice natiune pe care o cunoastem in ziua de azi a trecut si care este mentinut in continuare pentru a pastra ceea ce este al lor.

Orice individ are dreptul sa simta, sa defineasca ceea ce este, sa isi contureze apartenenta, si nimeni nu ar trebui sa ii nege acest drept sau sa ii interzica ceea ce simte. Astfel, ceea ce esti tine in primul rand de tine ca individ, iar atata timp cat nu te simti Armân nu vei fi niciodata unul.

In ceea ce priveste definirea comunitatii, armânii ar trebui sa urmeze un proces cu dublu sens: “de jos in sus” si unul “de sus in jos”. Importanta acestuia tine de faptul ca implica atat elitele cat si marea masa a indivizilor. Acestia din urma au rolul de a isi constientiza si defini apartenenta, dar si de actiona in consecinta. Rolul elitelor, pe de alta parte, este acela de a da o coerenta sentimentului national.

In România in momentul de fata sunt doua mari directii:

–          De “românizare” – acesta urmareste integrarea armânilor in natiunea româna ( ca si cand cele doua ar fi una si aceeasi);

–          De “identitate distincta” – prin care se urmareste scoaterea la lumina, evidentierea culturii, limbii, identitatii armânilor.

Oricare ar fi finalitatea consider ca urmatoarele elemente nu trebuie ignorate de niciuna dintre tabere:

–          Dezvoltarea comunitatii;

–          Reinvierea/renasterea limbii;

–          Imbunatatirea imaginii armânilor;

–          Stabilirea unei ortografii comune;

–          Cooperarea cu armânii din alte țări;

–          Reproducere culturală.

(lista ramane deschisa)

            Mentinerea si dezvoltarea unei comunitati minoritare depinde si de recunoasterea acesteia de catre stat. Exact acest lucru trebuie sa il realizeze comunitatea armânilor la nivel juridic. Existenta lor nu poate fi negata sau negarea ei tine mai degraba de rea vointa. Daca  tinem cont de statutul acestora in alte țări sau mai bine zis de trecerea lor intr-un con de umbra, o recunoastere juridica de catre statul roman ar putea sa insemne deschiderea unei portite la nivel international si crearea unui exemplu de urmat.

Daca aceasta confirmare sau daca coagularea indentitatii armânilor va reusi sau nu, ramane insa de vazut in timp.

Stelian Bizdu

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in armânjilji mileti ahorghea and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

9 Responses to Despre armâni – perspectiva generala

  1. Λ α ω δ ι κ ι υ says:

    Bun articol!

    Unii dintre istorici afirma ca armanii au pierdut acel moment de constituire al natiunilor (sec 18). Inainte de a trasa astfel de concluzii ar trebui inainte de toate sa privim in antichitate, acolo de unde provine acesta etnie. Si ce vedem? Ca stramosii lor au creat pirmul imperiu universal iar asta se intampla inainte cu vreo 2000 de ani de mandra epoca a formarii natiunilor europene. Daca totusi vi se pare exagerat sa privim antichitatea pentru care nu exista dovezi (fals), vedem ca in secolul 18 aceiasi armani pusesera temelia unei Academii, editasera prima gramatica din Balkani iar centrul lor comercial Moscopole avea legaturi cu cele mai importante orase europene. Mai tarziu in anul 1941 aceiasi armani au format un stat armanesc in Tesalia ce avea numele Principatul de la Pind. A fost creat sub protectia armatei italiene si intrucat al doilea razboi mondial s-a incheiat cu vitoria aliatilor, dupa numai 3 ani, Principatul s-a dizolvat supunandu-se armatei Grecesti si lasand libera trecere pentru formarea Natiunii Eline Moderne. Asadar, armanii nu au sau cel mult nu ar trebui sa aibe vreun complex national. Aceste modele guvernamentale au fost experimentate de ei inca din antichitate. Iar In ultimii 3000 de ani au existat doua mari Imperii ce au stapanit intreaga lume: Imperiul Macedonean si Imperiul Roman. Rezultatul armonizării celor două etnicităti se regăseşte în fiinţa Macedoneană (armână) de astăzi. Este absurd ca niste oameni ai caror stramosi au format cele doua cele mai importante imperii ale omenirii sa aibe vreun complex astazi pentru ca, nu, conjunctura nu le-a permis…

    Cum spunea intr-un articol precedent Domnul Gauss (premiat de Academia de stat din Viena): Mai bine decat le fac armanii pe toate nici ca se poate!

  2. Λ α ω δ ι κ ι υ says:

    Am o observatie legata de articol: Precedentul este creat pentru ca astazi exista un singur stat care a recunoscut oficial etnia armana si anume Republica Macedonia acolo unde ei sunt recunoscuti prin Constitutie ca POPOR CONSTITUTIV adica autohton si co-proprietar al statului.

    Merita adaugat ca in orasul Crushova limba armaneasca este oficiala.

    Deci Romania ar avea ce exemplu sa urmeze… 🙂

  3. Stelian Bizdu says:

    Multumesc pentru aprecieri!

    Diferenta de abordare a subiectului tine de modul in care momentul crearii natiunii este inteles. Eu in general prefer o perspectiva “institutionala” si nu una “istorica”.
    Pe mine ma intereseaza mai putin daca armanii au creat ceva acum 2000 de ani (sau alta data) atata timp cat acea creatie nu este transmisa in timp. Mai clar acel eveniment ma intereseaza doar daca el a fost transmis din generatie in generatie si a devenit o trasatura culturala a armanilor in ziua de azi.
    Da, armanii se pot lauda ca au editat prima gramatica din balcani, ca au avut un Moscopole, o
    Gramustea, putem vorbi de principatul pindului, dar ….

    Dar in ziua de nu avem elite, nu avem pe cineva care sa continue acea gramatica, nu avem acel centru cultural-comercial arman. Acum avem o populatie aflata la prima sau a doua generatie nascuta la oras si suntem departe de acel trecut glorios.

    Eu tind sa cred ca daca in secolul XVIII statele moderne din ziua de azi au profitat de moment, armanii nu numai ca l-au pierdut dar intra intr-un fel de “dark ages” ce dureaza cateva generatii, iar rezultatul il vedem in ziua de azi.

  4. Λ α ω δ ι κ ι υ says:

    Stelian, am o intrebare pentru tine. Banuiesc ca te poti pronunta cu usurinta in chestiuni ce tin de formarea unei natiuni.

    – Se poate forma o natiune fara un stat si fara o istorie nationala?

  5. Petrica says:

    1- Nu va mai puneti cenusa in cap pentru ca nu armânii au pierdut trenul in sec XIX la constituirea natiunilor si a statelor nationale ci au fost facuti sa-l piarda de cei ce conduceau lumea in acel timp si panuisera formarea natiunilor si a statelor nationale.
    2- Nu este timpul pierdut si nu disperati pentru ca nici evreii n-au avut in acel timp o patrie pe care au realizat-o la 100 de ani de la Revolutiile din 1848, adica in 1948.
    3- Daca in FYROM armânii au statut de minoritate, cred ca este o greseala. Acolo ar fi trebuit sa fie tara Dvs. si limba oficiala sa fie armâna in toata tara nu numai la Crushova. Dar cum am spus mai sus, altii sunt cei ce planifica aceste lucruri.
    4- Ca si in restul tarilor balcanice unde sunt armâni, nici in Romania nu s-a legiferat existenta acestei minoritati. In Romania ea exista de facto, nimeni nu izoleaza pe armâni, nu-i urmareste si nu-i pedepseste daca vorbesc armâneste, daca se exprima in spatiul public ca armâni, daca apar cu obiceiurile lor la TV. Nu de români tine legiferarea etniei armâne. O explicatie in acest sens am dat-o pe alt topic al blogului. Pot fi si alte explicatii. Alta ar mai fi teama ca odata cu legiferarea etniei armâne sa nu se resusciteze iar legionarismul care a avut multi adepti printre armâni. Or fi si alte probleme pe care nu le cunoastem si pe care le au in vedere cei ce conduc lumea.
    5- Un exemplu tipic de ignorare a realitatii este problema poporului kurd, care nu are patrie, teritoriul lor ciuntindu-l turcii, irakienii si care or mai fi.
    6- Si nu in ultimul rand este problema tziganilor despre care cred ca eronat se spune ca au patruns in Europa in sec 15. Eu cred ca sunt pe aici inca de acum 2000 de ani daca nu si mai de mult. Nimeni nu stie exact decat oculta masonica ce va dezval;ui la momentul oportun datele istorice reale.
    7- O varianta posibila ar fi si ca Romania sa fie socotita tara de bastina a armânilor, ca românii sa fie socotiti de fapt armâni si Romania sa devina patria armânilor cum si Palestina a devenit patrie a evreilor si s-a infiintat statl Israel.
    8- Parerea mea sincera este ca nu trebuie sa aveti ca scop transformarea intr-o minoritate, sa va irositi toate fortele in aceasta directie. Problema principala este sa deveniti un popor care sa aiba aceeasi limba exprimata in aceeasi grafie pentru ca toti sa va intelegeti unii cu altii cum au facut si evreii care au faurit limba ebraica(ivrit) la sf. sec XIX si care a devenit limba oficiala a statului Israel in 1989.
    9- Si sa nu uitati proverbul “Ai grija de ceea ce-ti doresti ca s-ar putea realiza”.

  6. Stelian Bizdu says:

    Daca memoria nu ma inseala ONU recunoaste in jur de 200 de state si aproximativ 4000 de identitati nationale.
    Astfel raspunsul este: Da, se pot forma natinuni si in lipsa unui stat (exemple care imi vin acum in minte: catalani, bretoni, kurzi) . De asemenea pot exista si state fara natiune (vezi exemplul Statului Papal sau a Transnistriei si de ce nu Kosovo). Asta doar daca ne referim la istoria recenta.

    Banuiesc insa ca intrebarea ta se referea si la faptul ca eu am scris ca nu ma intereseaza perspectiva “istorica”. Nu vroiam sa sugerez ca nu as sustine asa ceva, ci doar ca eu privesc lucrurile din alt punct de vedere, ca am alt mod de interpretare.

  7. Stelian Bizdu says:

    Sunt foarte multe teme pe care le aduci in discutie si care merita dezbatute, dar nu pe blog ci la vreo 2 litri de rachiu.
    Oricum as sa incerc sa trasez la fiecare cate o observatie doar petnru a aduce si o alta optiune:
    1 – L-au pierdut ei, au fost facuti sa il piarda … nu stiu! Pe mine ma intreseaza ca nu au fost in tren si cum putem sa indreptam acest lucru. Ce putem face noi azi.
    2 – Noi nu suntem evreii si nici nu avem America in spate. Daca noi ne suparam pe Iran sigur America nu i-ar fi atacat (stiu ca la momentul in care scriu nu au intrat in Iran, dar cred ca urmeaza);
    3 – faptul ca suntem o minoritate in FYROM poate fi o greseala, dar ma intereseaza de ce acest lucru s-a intamplat. O explicatie poate fi densitatea popultiei sau alt ceva …. ramane de vazut;
    4 – Ar fi fost si culmea ca in ziua de azi sa se arunce cu pietre in mine pt ca sunt arman 🙂
    Iar legionarii armani au existat pt ca s-au opus unui sistem (comunismul) sau din “dragoste” pentru altii (greci);
    5 – kurzii si multi altii – putem sa discutam si de indienii din SUA;
    6 – nu prea cunosc situatia romilor/tiganilor;
    7 – e un pic amuzant,dar ar presupune sa mutam Romania mai la sud, sa ii alipim Bulgaria, grecia, Macedonia, Albania …..
    8 – sunt perfect deacord cu tine. Doar pot adauga exemple – Italia, Ucraina. Da avem nevoie de o grafie, limba unitara si care sa faca fata modernizarii.

  8. Λ α ω δ ι κ ι υ says:

    2 – Noi nu suntem evreii si nici nu avem America in spate. Daca noi ne suparam pe Iran sigur America nu i-ar fi atacat (stiu ca la momentul in care scriu nu au intrat in Iran, dar cred ca urmeaza);

    Stelian. Este unul dintre lucrurile care ma irita pe mine in general. Tocmai de aceea am afirmat mai sus ca “perspectiva istorica” nu trebuie neglijata. Pana in ’45 in Tesalonic traiau vreo 50.000 de evrei in timp ce armani doar vreo 5000. Cine erau cei mai aprigi concurenti ai evreilor? Makedonii, care erau de 10 ori mai putin. Din acei 50.000 de evrei existau si multi cersetori si infractori si saraci lipiti. Un mic procent il reprezentau aristocratii. Deci care este realitatea pana la urma? Acuma nu stau sa fac comparatii si liste valorice dar nu pot accepta desconsiderarea asta gratuita perpetuata mecanic. Totusi am avut 40 de imparati bizantini, avem laureati ai premiului nobel (3), avem generali de armata, presedinti de state, eroi revolutionari etc etc. Raportul nostru cantitate-calitate este superior chiar si celui evreiesc. Ca au acum o conjunctura internationala favorabila este altceva. Iti aduc aminte ca in America traiesc peste 5 mil, chiar mai multi decat in Israel in timo ce noi suntem vreo 3 mil impartiti in 5 state.

    * Nu ma intereseaza neaparat sa demonstrez superioritatea poporului meu dar in acelasi timp refuz sa accept aceasta desconsiderare!

    Mai adaug cateva cuvinte spuse de domnul Thede Kahl: “Armanii, nu au astazi un stat al lor, insa la fel d ebine putem spune CA AU MAI MULTE! Aici consta diferenta dintre evrei si makedoni. Ei pentru ei, noi pentru altii!

    De aceea cred ca -Imbunatatirea imaginii armânilor (un element din lista ta) ar putea produce – Dezvoltarea comunitatii (alt element din lista ta).

    Pentru ca dupa opinia mea aceasta “desconsiderare” isi are radacinili tocmai in interiorul nostru.

    Salutari!

  9. Petrica says:

    Stimate si draga Laodikiu/Laodikin,
    Recunosc ca nu-s prea destept. Daca m-as lua dupa Traian Ioan, chiar sunt un prost. Dar nu inteleg sensul desconsiderarii. Te referi la desconsiderare in sensul ca aromanii sunt desconsiderati sau in sensul ca li se desconsidera solicitarile ca minoritate ?
    Din punctul meu de vedere machidonii nu sunt desconsiderati(adica priviti) cu superioritate cum de exemplu suntem noi, mucanii, desconsiderati de unguri(si nu numai) care ne trateaza drept neam de tzigani. Chiar ii apreciem si-i invidiem(in sens pozitiv) din multe puncte de vedere. Eu nu-i invidiez pentru ca invidia este in general straina de mine.
    In ceea ce priveste oficializarea ca minoritate in Romania nu cred ca este o desconsiderare din partea autoritatilor romanesti(care numai romanesti nu sunt). Este o politica regionala, o politica in cadrul UE si/sau NATO si chiar planetara in care un cuvant au si cele doua mari puteri URSS(nu-mi aminti ca nu mai exista de jure pentru ca exista de facto) si SUA. Romania este prea mica sa ia decizii de una singura fara acordul de facto al Moscovei si de jure fara acordul Strasburgului. In Balcani se infrunta cele doua mari interese URSS si SUA. Israelul si Iranul sunt departe.
    Recomand cartea lui Neagu Djuvara ; “aromanii istorie limba destin” desi nu tot ceea ce scrie ma convinge. (Nu ma plateste sa-i fac reclama cartii). Dar merg si eu pe aforismul drag prof. Ion Coja : “Audiatur et altera pars”

Comments are closed.