Karl Gauss shi năulu avropeanu (tu armaneashti)

Karl Markus Gauss

Atsea tsi di aua sh ninti nica avemu ti anvitsari

Die Presse 12.11.1997

–          Tsi limbâ vas asburascâ tu naua Avropâ? Anglikeasca? Galikeasca? I vahi Armâneasca?

–          Âi cânushtets pi armânji?Desi aprukeatu prota shteari, di thimeljiu, a limbâei Armâni? Nu? Idghea luyurie di daima! Tuts au nâdia s-agiungâ avropeanji sh nitsti nu shtiu ca initorlu ali Avropa vas hibâ astâsitu di turlia pitu cari vas andreagâ likaia armâneascâ.

–          Himu iuva cu hărli tsi nâ li caftâ Avropa, a nauâ, avropeanjilji di adzâ ash di mâni.  Ama cu tuti aiesti, bâneadzâ aieshtsâ ominji, armânjilji, daima ljetinji s-achicâseascâ itsi luyurie a lumiei, tsi nu s-deapirâ s-amintâ anami mash ti ciuflikili a vâsâliei, a curi nu lâ ini zori s-minduiascâ i s-asburascâ tu dauâ i ma multi graiuri, tsi nu sh-adapâ  nâdiili ti anchirdâseara mash unui cratu, tsi di daima, ti cama multi; ti cari sinurli nu suntu unâ lângoari, ma unâ tritseari di cafi dzuuâ; tsi di totna adarâ emburlâki anamisa di apiritâ sh ascâpitatâ, nordu sh notu, tsi shi scoati tu migdani identitatea  hasu pitu strâvrusearea cu alanti culturi, ominji tsi a curi, ti aiesti hări, nu prindi slâ adarâ canâ praxi, câtse ti nâshi, di daima, aiestu iasti bânaticlu namisa di populi! Pi shcurtu: Bâneadzâ năulu omu Avropeanu! Elu iasti Armânlu!

–          Isvurli istoritsi anyrâpsescu ti armânji ninti s-asburascâ s-dzâtsemu, di danezi, avstraiats, flamandzâ i ghirmanji; câsâbălu a lor Moskopole, eara unâ mesi a emburlâkiei di mari simasie pitu cari ineau pârmâtii exotitsi ditu Asia câtâ Nordul ali Avropa, sh ditu Vinitia pârmâtiili earau cârvânjisiti câtâ Bagdad, kiro anda la Bonn iu adzâ iasti Ministeria di Iconomie,  iara nica mshatlu ,,ici-tsiva”. Armânjilji suntu avropeanji a protâei sâhăts!

–          Nâshi, iesu tu migdani, ditu scutidea isturiei, diadun cu gretslji di zâmani, a curi avropeanjilji di adzâ lâ adarâ mari miraki, tas lâ pârâstâseascâ yishterli sh axiili ca unâ clirunumie pi cari tuts u astrâxescu. Armânjilji, diadunu cu alti dauâ populi, suntu tu Balkani di totna! Ti limbidâ nâmuzi, nu suntu slavi ama latinji. Di iu s-aproaki froninji di defturlu populu latinu, di mucanji, ei imnâ pirifanji dupu grets, cu cari lingvistic nu au tsiva deadun.

–          Pi shcurtu: Altsâ tsi s-adarâ lucârli cama ghini di armânji, nu ari! Nu-i ti ciudie câ adzâ bash a lor lâ neadzi ahâtu arău.

–          Tu kirolu anda Avropeanjilji, tu ieta 19, sh-zuyrâpsirâ identitatea pitu vâsâlie, sh s-arâdâpsirâ tu craturi, armânjilji tsi achicâsirâ s-hibâ unu popul namisa di alanti populi,  unu pisudrom namisa di populi, ahurhirâ s-xinitiseascâ.

–          Niscânti hoari dit Muntsâi Pindu, poa s-hibâ luyursiti atseali ditu soni ghiurdănji a latinitatiei balkanitsi, a curi bairu vârâoarâ s-tindea di la Istria pi Dunâ pan tu Gârtsia.

–          Sh minduita alu Gauss ti yinitoru: dupu niscânti psefti ieti di dipuneri, va tora tu soni, s-iasâ tu migdani sh ti armânji, alinarea. K-atsea tsi noi tuts vas agiundzemu, ominji dishclishi fârâ prigiudicări, tsi sh-andregu ipotisli iutsido, avropeanji mplinji di harauâ, a curi patridâ iasti lumea tutâ, emu aiestâ suntu armânjilji di dauâ njie di anji.

–          Dupu cumu s-veadi, armânjilji suntu naima uidisits ti unâ nauâ Avropâ.

–          Cuvetea personalitatiei iasi tu migdani mash anda praxea s-adarâ pi grailu di dadâ!

–          Sh tu soni dzâtsi Gauss: Avropa, emu vas hibâ timiljiusitâ pi multiturlia culturalâ, emu nu mata voi s-avdu di ea.

–          Yinitorlu ali Avropa vas hibâ astâsitu di likaia armâneascâ!

–          Haristo domnule Gauss!”

Matilda Caragiu Marioţeanu – ,,Armânjilji sh Armâna tu sinidisea chirolui di adzâ” – editura Academiei Române, Bucureşti 2006.

 

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in tu armaneashti and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.