a curi hii?

Ieri, începând cu ora 17 , m-am bucurat de o lecție ca la carte, despre și din istoria armânilor.  Este vorba despre evenimentul  Isnafi-nuntru tu lumea armãnjiloru/Incursiune în lumea armânilor [isnafi- reuniune, adunare a persoanelor unite de aceleași idei, stil de viață și scop] despre și cu (destui) armâni și a fost găzduit de Biblioteca Metropolitană (Strada Viitorului nr.52), bucurându-se  de participarea și expertiza lui Gheorghe Vrana și superbele cântece ale Boatsea Pindului (Glasul Pindului) și ale Via Balkanica.

Mărturisesc că în ceea ce-l privește pe dl. Vrana mi se pare prea puțin să îi scriu doar numele, fără vreun adjectiv care să denote și să redea fără exagerare excelenta sa cunoaștere a istoriei armânilor (și nu doar pentru că și dânsul este unul ).

Așa că, ori de câte ori auziți de vreun eveniment unde sunt invitați doamna profesor dr. Mariana Bara, dl.Gheorghe Vrana, dl.Tiberiu Cunia, dl.Alexandru Gica, și asta doar ca să-i amintesc pe câțiva, încercați să nu ratați ocazia: chiar aveți ce învăța, fie că sunteți sau nu armâni!

În ce privește titlul acestui articol, nu cred să fie armân care nu a auzit-o sau care să nu o fi adresat-o celor întâlniți. “A/al cui ești ?” pentru că asta înseamnă “A curi hii?” este – și nu cred că exagerez- cam a doua întrebare pe care o auzi după salutări și o scurtă prezentare. Și asta pentru că în general, nu este armân care să nu-și cunoască la perfecție neamurile, prietenii etc.

[Ah, scuze: nu exista armân până la mine, care încă mă zbat să alcătuiesc un arbore genealogic din care să înțeleg ceva și pe care să pot să-l reprezint cât mai clar și concis -sistemele actuale de generare a arborelui genealogic îl întind la nesfârșit…]

Pornind de la aceste cuvinte, m-am gândit să intrăm astăzi ceva mai adânc în specificitatea armânilor. Desigur, termenul general este “armân”, însă chiar și așa există specificitate, în funcție de zona din care provin.  Astfel, cu ajutorul cărții “Macedo-aromânii dobrogeni” de Nicolae Cușa și Otilia Pacea [editura Ex Ponto, 2004] -cartea poate fi găsită și pe scribd.com, voi reveni cu link-ul – vom prezenta astăzi tulpinile armânilor. Spre exemplu, acest articol este scris de un gumălioț (adică din regiunea orașului Giumaia de Sus/Blagoevgrad din Bulgaria).

Originea aromânilor a constituit o preocupare viabilă a istoricilor și lingviștilor. Legat de această problemă  s-au elaborat trei concepții sau teorii. Una, mai veche – de pe vremea cronicarilor [Miron Costin, “De neamul moldovenilor; Dimitrie Cantemir “Hronicul vechimii aromâno-moldo-vlahilor”]- susține originea aromânilor la nord de Dunăre. Adepții acestei teorii îi considerau pe strămoșii aromânilor, români strămutați din Dacia peste Dunăre.Cu timpul s-a dovedit abstractă și lipsită de temei și a fost  abandonată.

A doua teorie susține originea aromânilor în nordul Peninsulei Balcanice, unde exista, până la venirea slavilor, o puternică romanitate. Această romanitate însă nu cobora mult spre sud, adică dincolo de linia Jirecek. [Linie de demarcație a romanității balcanice , care pornea de la Marea Adriatică , din dreptul orașului Lissus -azi orașul albanez Lezhe-, către răsărit, până la gurile Dunării, cuprinzând Dacia Aureliană și cele două Moesii.

A treia teorie susține autohtonia aromânilor. Conform acestei teorii, aromânii sunt urmașii vechii romanități balcanice , care au rezistat presiunii alogene* [deosebit prin natură și origine de mediul înconjurător]. Spre deosebire de cea de a doua teorie, care susține proveniența numai dinspre nordul Peninsulei Balcanice, aceasta susține descendența din romanitatea din sudul Peninsulei , adică din Macedonia, Pind și sudul Albaniei.

Nici nu știți cât este de dificil să explici asta unui copil de 4 , 8 ani. Să continuăm însă cu tulpinile/ramurile armânilor:

1. Fărșeroții – Fârșiroții

Ca număr, a doua tulpină de aromâni după grămosteni; numele provine de la Farsala (fie localitatea din partea de sud a Albaniei, fie Pharsala din Tesalia). Tot  fârseroți sunt și câstrinioții/ cristinioții  și muzăchearii – mizuchiarii , în armânește-.

Fărșeroții din Albania sunt cunoscuți ca plisoți (localitatea Pleasa din Albania) și îi numeau pe cei veniți din Grecia șopani, de la shopat – cișmea/izvor-.

2. Grămustenii

Numele provine de la localitatea Gramostea, din mijlocul munților Gramos, o prelungire către nord-est a munților Pind. Sunt numiți de către armânii din celelalte tulpini și cipani.

[Acest nume provine de la faptul ca grămustenii denumeau șigunea sau șăgunea -tunica fără mâneci, de culoare albă sau neagră, lungă până la genunchi, însă croită pe talie-cipune – la grămusteni avea pe umeri falduri ascuțite care se numesc pe armânește cipuri].

Grămustenii din Dobrogea provin din Grecia, Bulgaria și Republica Macedonia. Grămustenii din Grecia se împart în două: livădyean (din Livădz/Livadia) sau yanicoț -după numele localității Ianița unde coborau cu turmele la iernat- și hrupiști , din Hrupiștea.

Grămustenii din Bulgaria se împart în :

  • gumăloț
  • bănot
  • bătăcan
  • curtuvean
  • lupuvean
  • bujduvean
  • șutruvean
  • papaciryioț

Gumăloțl’i (gumălioții ) provin din regiunea orașului Giumaia de Sus -azi Blagoevgrad, oraș în Bulgaria- .

 Bănoțl’i (bănoții) provin din Bania – localitate în Republica Macedonia și din localități din apropierea orașelor Știp, Veleș și Cociani. 

 Bătăcanil’i sunt grămusteni care se opreau cu oile la iernat în Batac.

Curtuveanil’i provin din ținutul Curtova , din colibele -călivele pe armânește- din Bachița , mare comună armânească din Rodopi. 

                     Lupuveanil’i, bujduveanil’i , șutruveanil’i și papciryioțl’i provin din călivele Lopova, Bojdova, Șatra și Papaceair (ținuturile de azi Melnik și Gote Delcev)

                   Pindenii locuiau și locuiesc în munții Pindului , în Tesalia, Olimp și regiunea Veriei. Pindenii din Epir și Tesalia , s-au păstrat până azi în mase compacte în centrele: Furca , Samarina, Avdela, Perivoli, Baiasa , Aminciu (Mețova)

Armâni celebri

❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋ ❋

Dacă ai ceva de spus, te ascultăm! Apreciem orice punct de vedere, atâta timp cât se referă la subiectul publicat

Advertisements

About esente_armanesti

Blog de conștientizare și promovare al evenimentelor culturale organizate de și pentru armâname. Prezentarea tematicii armânești
This entry was posted in istoria armaneasca and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

12 Responses to a curi hii?

  1. Pingback: lupta pentru latinitatea balcanica.aromanii pana la Primul razboi mondial – Giuseppe Motta (1) | esențe armânești ❋ usii armaneshtsa

  2. Pingback: despre isnafi-nuntru tu lumea armãnjiloru | esențe armânești ❋ usii armaneshtsa

  3. Esau says:

    De unul singur greu poti dezvolta un arbore genealogic. Eu ma chinui de unul singur de ani de zile sa-mi completez arborele genealogic al familiei mele, ascendentii si descendentii, din partea mamei si a tatalui, din partea sotiei. Pe unii de-ai mei ii intereseaza ce am facut. Dar fara a se implica la aceasta treaba.
    Daramite Dvs care doriti, probabil, sa prindeti intr-un arbore genealogic toate familiile de aromani, va fi mult mai greu lucrand de unul singur. Trebuie echipa, coordonata, care sa faca fiecare cautarea proprie si apoi cumulate datele periodic. Iar datele trebuie scrise si aranjate dupa o metoda unitara. Mai bine ar fi sa colaborati cu niste informaticieni care sa creeze un site de genul http://www.MyHeritage.com si pe care sa-l foloseasca numai aromanii. Dar ce te faci cu familiile mixte ? Site-ul amintit sunt convins ca-i poate cuprinde pe toti aromanii din lume si pe perioade de sute de ani. In acest fel se pot descoperii rudenii de sange la care multi nici nu s-ar fi gandit.
    Poate ca voi aromanii reusiti si ne dati si noua, la mucani, un exemplu pentru ca pe ai mei i-am indemnat si nu am avut sorti de izbanda.
    Nu te lasa, lupta pentru ca in fiecare familie (extinsa pe ascendenti si descendenti) sa fie cel putin unul care sa se ingrijeasca de arborele genealogic al familiei pentru ca sa nu se piarda legaturile de sange(prin exil, prin uitare, etc.).
    Succes si s-auzim numai de bine.

  4. ctarmanji says:

    In primul rand, foarte bune si interesante sugestii! Chiar ma bucura astfel de idei.
    In al doilea rand, cred ca-mi dai prea mult merit. In articol ma refeream la arborele familiei mele, pe care l-a initiat un unchi si pe care incerc sa-l redau intr-un format mai usor de prezentat si inteles (am gasit si un template de powerpoint pentru arborele genealogic), insa sugestia ta cu site-ul este foarte buna.

    Desi excelenta, cred ca-ti dai seama ce ar iesi, avand in vedere numarul mare al membrilor familiilor armane. Chiar si asa, este o sarcina dificila, dar nu imposibila, insa pentru realizarea ei ar fi necesar ca in mare parte fiecare familie sa aiba macar un plan de arbore genealogic.

  5. Esau says:

    Citez : “Desi excelenta, cred ca-ti dai seama ce ar iesi, avand in vedere numarul mare al membrilor familiilor armane.
    La ce va referiti ? Ca se blocheaza situl http://www.MyHeritage.com datorita numarului mare de aromani ? Daca la acest lucru va referiti, fiti fara grija, nu se blocheaza. Chiar s-ar inregistra zeci de milioane de aromani. Va garantez din “surse sigure”.
    In alta ordine de idei, va invidiez(vorba vine) ca ati avut de la cine prelua un arbore genealogic pe care sa-l dezvoltati. Eu l-am inceput de la zero. Acum am ajuns cam la 450 de persoane inregistrate(in viata sau decedate). Si daca as avea timp si bani as dubla numarul.
    Atentie. Eu mi-am facut si “schemele” pe hartie si am fost si inscris vreo doi ani la site-ul amintit. Dar pentru ca am depasit numarul de persoane admise pentru a fi inregistrarea gratuita a trebuit sa platesc o taxa anuala la inceput de 25 $ si apoi 40 $ si cand am ajuns sa platesc 50 $ anual am renuntat pentru ca nu mai aveam bani.
    In afara de http://www.MyHeritage.com (un site bun, usor de manevrat, fara buguri, nu este lent, se actualizeaza rapid, etc) si care este in mai multe limbi gestionat in functie de tara celui ce gestioneaza arborele respectiv mai exista si alte site-uri printre care http://www.ancestry.com sin USA si care dispune de o baza uriasa de date. Pentru ca americanii au scanat toate documentele posibile precum liste de incorporari, liste ale unitatilor militare, liste ale celor ce au imigrat in USA, etc. Si data ai la ei un arbore cu un nume si eventual locul si data nasterii, si regasesc acel nume in acele liste de care am pomenit, automat de anunta si te intreaba daca sunt aceleasi persoane. Si pe acest site am fost gratuit 14 zile dar ei nu m-au sters. Si la un moment dat mi-au trimis mesaj daca nu am avut cumva o ruda Stoia Ilie sosita in USA in sec XIX. Rude mai departate stiau de o ruda indepartata Stoia (nu stiau daca si Ilie) care plecase in SUA. Nu am avut timp si bani sa ma duc la Arhivele Nationale din Brasov sa caut in registrele de stare civila din acele vremuri sa vad daca a fost cineva Stoia Ilie, nascut in comuna… anul ….
    Atata doar ca la acest site servarul este in SUA si actualizarile merg mai greu, dar datele sunt mai complete. Plus ca la acesta si cotizatia anuala este mai mare, circa 100$ anual, nu mai stiu exact.
    So, daca toti aromanii(sau macar unul din familie) si-ar face acesti arbori si virtual dupa ce l-au facut pe hartie, ar avea surpriza sa primeasca comunicari cum am primit si eu.
    Cineva imi zicea ca de ce sa treaca datele pe hartie ca stie toate neamurile pe dinafara. Le stie acum, le stie pe cele in viata.Dar cu doua, trei, patru generatii in urma ma cam indoiesc ca le stia. Si asa cum noi nu mai stim pe cei ce au fost cu trei, patru generatii in urma, asa nu vor mai stie de noi cei ce vor fi cu patru generatii dupa noi. Si uite asa nu mai stim de unde ne tragem, cine suntem, ce am fost, daca suntem neam de greci, de slavi sau de români si pe cale de consecinta ce vom deveni.
    Oricum va urez sa aveti mult spor in misiunea Dvs. asumata cred eu voluntar.
    S-auzim numai de bine.
    PS-1. In Romania este si o societate ce apartine de Inst. Nicolae Iorga, societate care sustine genealogia, este cu sediul la Iasi si este condusa de prof. Stefan Gorovei.

  6. ctarmanji says:

    Am incercat sa raspund comentariului acesta de trei ori si nu am prea reusit. Poate acum :))
    Asadar, in primul rand: am si eu un coleg cu acest nume la serviciu
    In legatura cu site-urile de genealogie, le stiu pe amandoua, insa nu prea agreez sistemul in care este redat arborele. Oricum, interesant argumentul in favoarea ancestry.
    Momentan incerc sa ma concentrez pe arborele familiei mele, pe viitor, vom vedea 🙂

  7. Petrica says:

    1- Coleg cu numele de Esau ? Tare de mirare. Este curios cum a pastrat acest nume biblic, nume care este dispretuit si de crestini si de musulmani si de mozaici. O sa abandonez si eu acest nume de user.
    2- Daca nu sunt indiscret : va concentrati pe forma de prezentare a arborelui genealogic sau pe cercetare, adica culegere date pentru completarea arborelui. Ma intereseaza sa stiu cum lucrati poate ca-mi imbogatesc si eu metodele de lucru. Ma intereseaza chiar un schimb de experienta, indiferent daca sunteti din Bucuresti sau nu. Va pot da emailul meu, nu-l tin la secret ca n-am secrete. Va pot spune si arata cum m-am organizat eu pentru aceasta. Daca nu-i cu suparare.

  8. Petrica says:

    Am lasat un reply acum vreo 2-3 ore dar s-a pierdut. Nu-i bai. O sa revin.

  9. ctarmanji says:

    nu, nu Esau
    nu zic ca forma este importanta, dar cred ca ajuta la organizare si la a intelege ceva

  10. Petrica says:

    Uite ca nu s-a pierdut. A aparut. Ma bucur. Spor la “arbore” stimate si draga ctarmanji.

  11. Pingback: lupta pentru latinitatea balcanica.aromanii pana la Primul razboi mondial – Giuseppe Motta (1) | Consiliul a Tinirlor Armãnji

  12. Pingback: despre isnafi-nuntru tu lumea armãnjiloru | Consiliul a Tinirlor Armãnji

Comments are closed.