Poeme sh apridutseri cu Yioryi Vrana

20160326_110421.jpgAdza la Anveatsa Armaneashti avemu zburata di  poeme /poemati (di poets xeni sh români) sh apridutseri tu armâneashti cu unu mari poet sh alumtatorlu ti limba armâneascã: Yioryi  Vrana.
Ma ngiosu aflats niscanti apridutseri di poeme ali Edith Sördengran, tu armâneashti :
https://goo.gl/YzoPPB

image

image

Advertisements
Posted in andamusi, literatura armânească | Tagged , , , | Leave a comment

tu dzuua di adza*se întâmplă azi -10 ianuarie

Tiberiu Cunia

10.01.1926 – easti faptu Vudena, (Edessa), Tiberiu Cunia  fondatorlu ali editură CARTEA AROMANA, profesor universitar si statistician  cu anami mondială,
tinjisitu cu premiul Alexander von Humboldt.

Tiberiu Cunia (scris și Tiberius) este un lingvist și scriitor de origine aromână, cunoscut pentru că a adus o contribuție importantă în păstrarea și conservarea culturii aromâne.  De asemenea, a publicat unele lucrări importante în limba aromână, cum ar fiDictsiunar a limbãljei armãneascã (Editura Cartea Aromãnã, 2010). A primit un premiu Von Humboldt.

*****

Boatsea Pindului

10.01.   – easti faptu  Vasili Topa ,actor di teatru shi
cumnadarlu ali pareie “Boastea Pindului”

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Tradiții armânești de Anul Nou

10298187_949255208483100_270380059901164617_o

Sursă foto: Georgiana Vlahbei

Irina (Șafarica) Nicolau – Aromânii. Credințe și obiceiuri, 2001
(extrase)
În ziua de An Nou nu trebuie scos nimic din casă.
De Anul Nou se face o plăcintă în care se pun: un băț și un cerc dublu.

Cine găsește bățul va fi în cursul anului mare gospodar, iar cel care găsește cercul va avea noroc (la oi).

În plăcintă se mai pun: un ban, un băț de cioban în miniatură. Din această plăcintă se păstrează o bucată pînă la Bobotează.
Copiii merg de Anul Nou cu Surva. Survele se aruncă apoi pe acoperișul casei pentru a asigura belșugul anului care vine.


Pentru tineri, obiceiul liguciarilor (colindătorii de Anul Nou) era un prilej rar de a putea vedea fetele de măritat care stăteau mult prin casă, mai mult ascunse.


În Krusova liyuciarii purtau șepci de carton împodobite cu două cozi de vulpe.


În Turia, se mascau în babă, arap, doctor, soția doctorului, mire, mireasă, draci, urși, cămile, preot. Arapul răpea mireasa, iar mirele o elibera.


În Giumaia(ua) de Sus, mascații de Anul Nou se numeau babuyiari sau arachi și purtau săbii de lemn.

Sursă fotografie: Georgiana Vlahbei

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Traditii de Crăciun la armâni

steaua armani

Deși Crăciunul a trecut și ne apropriem de Noul An, nu foarte multă lume (nici armâni și nici români) mai știe sau ține obiceiurile .

Nu știu dacă tradițiile și obiceiurile vor fi vreodată reluate, revitalizate sau adaptate, dar ele fac parte din cultura noastră, fie că suntem armâni, români sau…diluați (și armâni și români/nemți/evrei/ moldoveni/etc).

Obiceiuri de Crăciun la armâni (extrase din Armânii.Credințe și obiceiuri – de Irina Nicolau)

În noaptea dintre 24 și 25 decembrie nu se lasă să se stingă focul în vatră, candela arde tot timpul la icoane, iar cenușa nu se aruncă în curte.
Între 24 decembrie și 5 ianuarie apele “sunt lăuze”. Ca urmare, în timpul nopții, cine bea trebuie să stingă înainte în căldare un cărbune aprins.

Între 24 decembrie și 5 ianuarie nu este bine ca oamenii să iasă din casă înaintea cântării cocoșilor.

În nopțile dintre Crăciun și Bobotează , cine vorbește riscă să-i ia dracul vocea.

Cu zece zile înainte de Crăciun se aruncă în recipiente cărbuni aprinși ca să crape Calicanzalii (dracii).

Ceata de colindători se numește buluche.

În noaptea de Crăciun se aprindea un foc care trebuia să ardă până la Bobotează . În foc se punea un lemn mare care se numea -cuțar și un fier sau o piatră pentru ca membri familiei să fie peste ani sănătoși ca fierul sau ca piatra.Lemnul era scos din foc peste zi. Fierul se punea pe casă “de martsu”, de unde și expresia “te bagu de martsu pre casa”, iar cenușa se arunca într-o apă curgătoare.

Colacii de Crăciun se pregătesc cu apă neîncepută.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Atanasie Nasta (02 11 1912 – 23 12 1996)

Atanasie Nasta

 

02.11.1912 – easti faptu poetlu Atanasie Nasta, hoara Gramaticuva, dit Gârtsie. Muri tu 23 di andreu 1996, Bucureşti.
Pi 2 di Brumaru s-ancljdu 102 anji di la amintarea alu Atanasie Nasta.
Atanasie Nasta (n. 2 noiembrie 1912, Grămăticova, Grecia – d. 23 decembrie 1996, România) : avocat, filolog, scriitor și poet aromân, care a activat în România. Fiul al lui Ion Nasta (iunie 1882- 1951) și al Ecaterinei Nasta (iulie 1885 – septembrie 1976). Acesta este al treilea născut al soților Nasta și unul dintre primii nepoți ai celnicului Teia Nasta. Studiază la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care a absolvit-o în 1935, continuând studiile la Facultatea de Drept pe care a absolvit-o în 1938. În 1940 și-a luat și titlul de doctor în drept, la Facultatea de drept din Cernăuți.
<<Preşedinte al cenaclului “George Murnu” din Bucureşti, Atanasie Nasta s-a născut la 2 noiembrie 1912, în mândra aşezare aromânească Grămăticova, nu departe de lacul Ostrov şi de oraşul Vodena (Edesa). Atanasie Nasta scrie şi în limba literară, ca şi în grai aromân. A publicat poeme în reviste între cele două războaie (sporadic) şi poezii originale, traduceri (din limbile greacă şi bulgară), articole de exegeză aromână. În versurile sale atât de expresie daco-română cît şi aromână, poetul resuscită, nostalgic, universul de suflet aromânesc, în arhaitatea şi simplitatea monumentalităţii lui. Cred că Atanasie Nasta dă glas acestei cu totul particulare realităţi spirituale – ca nimeni altcineva din propria-i generaţie.>> – Un veac de poezie aromână, 1985.


Întribare picurărească
Nă l´iartă – Doamne, aestă întribare
Ţi nă cărti ´nă noapte-ntreagă´n vis:
Cînd aruiesc cupiile di ñil´ioare-
I ma muşeat la tine-n paradis?
´Nă avră cu -añiurizmeca di-nveaste,
Ca ´nă harauă dulţe nă pitrunde-
Ş-birbil´i cîntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un ţer ma limpid ca ună hărvie,
Surin cu isvure ş-cupii di oi,
Cu munţ analţ, ca tru Machidunie –
Ahtare paradis nu e tră noi!
Întrebarea păstorului (transpunere de Hristu Cândroveanu)
Ne iartă Doamne, că te întrebăm,
Dar noaptea toată ne-am tot spus, în vis:
Cînd turmele pe plai ni le purtăm –
E mai frumos la tine-n Paradis?
O boare cu parfumuri de mireasmă,
Precum o bucurie ne inundă,
Privighetorile , o Doamne, cum mai cîntă!
Ci, raiul tău i-o vorbă nenţeleasă…
De nu-i un cer ca munţii noştri-n zori,
Meleag senin, cu şipote, cu oi,
Ca-n Macedonia de atîtea ori –
Rămîie-ţi ţie , nu e pentru noi!

Posted in adzâ tu istorie | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

tu dzua di adza*se intampla azi – 15 Yizmaciun

carafoli 15 9

15.09.1901 – s-featsi Elie Carafoli, Veria,  muri Bucureşti tu 24. 10.1983

Elie Carafoli: Nãscut în orasul Veria, lângã Salonic, într-o familie de armâni, Elie Carafoli (15. 09. 1901-24.10.1983), a fost unul dintre cei mai prestigiosi specialisti în mecanica fluidelor si constructii aerospatiale.

A urmat cursurile Politehnicii din Bucuresti, unde obtine diploma de inginer electromecanic, în 1924.
Continuã studiile la Sorbona, devenind licentiat si doctor în stiintele fizico-matematice. În timpul celor trei ani si jumãtate de studii, lucreazã la Institutul Aeronautic Saint-Cyr si la catedra de mecanica fluidelor, publicând numeroase lucrãri teoretice si experimentale, care se tipãresc în capitala Frantei.

Întors în tarã, în 1928, este numit conferentiar de aerodinamicã si mecanica avionului la Scoala Politehnicã din Bucuresti si inginer sef al Serviciului studii proiectare si încercãri, iar apoi director al Fabricii de Celule (avioane) de la IAR Brasov, unde va rãmâne pânã în 1936.

Aerodinamica era o disciplinã nouã, care apãruse din necesitatea de a întelege exact fenomenele ce au loc în jurul avionului, pentru a putea stabili formele cele mai potrivite pentru aeronavã si pentru a determina cu precizie fortele care actioneazã pe diversele organe ale acestora, având ca obiectiv dimensionarea si optimizarea.

La IAR Brasov s-a remarcat printr-o activitate intensã, fiind un specialist în constructia si calculul avioanelor, concepând, împreunã cu Lucién Virmoux (reprezentantul Uzinelor Blériot Spad), un avion monoplan cu aripã joasã, IAR-11 CV (în 1930), printre primele de acest fel din lume. Acest avion de vânãtoare era echipat cu un motor Hispano-Suiza 12Mc, de 500 CP, si a fost destinat depãsirii recordului de vitezã pe bazã de 500 km.

Principalele caracteristici ale acestui avion sunt: avergurã 11,5 metri, lungime 6,98 metri, suprafata aripii 18,2 mp, greutate totalã 1.510 kg, vitezã maximã 325 km/orã, plafon 10.000 metri; timp de urcare la 5.000 metri, 5 min. 15 s.

Mai târziu, proiecteazã si realizeazã aparatele IAR-14 si IAR-15, având o contributie si la proiectarea vestitului IAR-80. În 1931 devine profesor. Cercetãrile sale pentru noi forme si profile de aripã, mai rapide si mai rezistente, cu vârf rotunjit, au fost consacrate sub numele de profile Carafoli.

În 1933 devine profesor titular definitiv, fiind deja recunoscut pentru cercetãrile originale privind aripa de anvengurã infinitã, metode de trasare a profilelor aerodinamice, instalatiile de vizualizare (denumite Toussaint-Carafoli), teoria suprafetelor portante permeabile, teoria jeturilor laterale la aripile de avion cu alungire micã; dezvoltã teoria aripii de anvergurã finitã, studiul interactiunii aripã-fuselaj si aripã-sol, teoria biplanului, ocupându-se si de aerodinamica supersonicã.carafoli 2

Carafoli a rezolvat un numãr foarte mare de probleme de mecanica fluidelor si de gazodinamicã generalã. Mai amintim contributiile sale la studiul aripilor deformate, la determinarea distributiei circulatiei în lungul anvergurii aripii portante, precum si faptul cã a dat formula generalã a defectiunii curentului în aval de aripã.

 

 

 

Posted in adzâ tu istorie | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Yizmaciun 1847 – muri Atena omlu di stat Ioan Coletti, faptu tu hoara Siracu

Ioan Coletti Vindicâtorlu (Yeatru) shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icâ 1786 tu armâneasca comunâ Seracu ( Epir – Gartsii) aproapea di Ianina, di tatâsu marli politic shi vindicâtor Nicola shi dadâ-sa Xanti (Santa).
Armâneasca comunâ Seracu iu s -featsi Coletti ari datâ multsâ nvitsats oaminj di shtiintsâ, literaturâ, prmâteftsâ shi politicanj.

Tu eta XVII Seracu ira capitala-a ” Conferetsiljei a comunilor armâneashti ” di partea di ascâpitat a Pindului, tu cari avea 42 di localitâts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000 di sufliti.

Tu Ianina, Coletti lucreadzâ ca yeatru a lji easti doctor particular shi secretar al Ali Pasha di Ianina. Dit unâ situatsii di cari multu amintâ shi s-afirma dinintea- a nai cama mârlor capidanj Armânj, cai cama amânat avurâ mari rolâ tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsâ.
Tu anlu 1822 lja parti la ” Adunarea natsionalâ gârtseascâ “tu Epidaurus cându s- proclamâ indipendentsa- a Eladaljei, la cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la – Adunarea natsionalâ Gârtseascâ – candu ira proclamatâ unâ nauâ constitutsii shi iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria.

Tu anlu 1835 li avea functsiili ca ministru ti lucârli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nâs easti ambasador tu Paris.

Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agârshi arâzga armâneasca, shi nâs zbura pi dialectul di Seracu: “Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec’”. Shi cama nclo dzâtsi “shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots”
**
Se stinge Ioan (Iani/Iannis) Coletti, medic, ministru și Prim-Ministru (1834-1835 și 1843-1847) în guvernul grec din preajma Războiului de Independență al Greciei.

A avut un rol important în viața politică a statului grec și în Războiul de Independență al Greciei. Participă în cadrul Primului Consiliu Național Grec în calitate de reprezentant al Epirului. În ianuarie 1822 devine Ministru de Externe. La sfârșitul anului 1824, în timpul războiului civil , este desemnat responsabil pentru regiunea Rumeliot. I se atribuie conceptul de “Megali Idea” care a reprezentat baza al politicii externe a Greciei până la începutul secolului 20.

În cadrul unei vizite [oficiale], auzind vorbindu-se armânește, declara : “Shi io hiu armân ( Și eu sunt armân).Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec (Și eu vorbesc armânește, dar sunt grec). Shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots (Și familia mea vorbește doar armânește și mă bucur că țin la rădăcinile/originile noastre. Suntem simpatrioți.”

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , | Leave a comment